Florin Cîțu anunță control al Fiscului la FRF. Ce nereguli găsește ANAF la federația lui Burleanu

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat marți că, începând de săptămâna trecută (din data de 17 noiembrie), Fiscul a demarat un control financiar la FRF. Ministrul s-a rezumat să explice demersul prin sintagma „în urma informaţiilor apărute în spaţiul public“, cu promisiunea că va face public raportul atunci când acesta va fi finalizat. Întreaga poveste pare să fi plecat de la Tudor Iacov, președintele clubului Progresul București, cel care a reclamat faptele și la DNA.

Ziaristii.com vă prezintă însă, în exclusivitate, ce caută inspectorii Fiscului la federația intrată, începând cu 2014, sub tutela lui Vasile Dîncu. Neregulile sunt majore și au fost semnalate de-a lungul timpului atât de oameni din fotbal, cât și de presă. În ciudat semnalelor, nici regimul PSD, nici DNA n-au mișcat un deget, până acum, pentru a verifica dacă activitatea FRF este sau nu legală, deși acolo se rulează anual peste 17 milioane de euro.

FRF este un ONG care trebuie să declare beneficiarul real al sumelor încasate. Dar federația n-are nici Comitet Executiv legal, nici membri asociați. Așadar, unde se duc 17 milioane de euro pe an?

Situația este foarte simplă: FRF își desfășoară activitatea ca ONG. Începând de anul trecut, Parlamentul României a transpus și în legislația noastră o directivă a Parlamentului European emisă încă din 2016, conform căreia orice ONG are obligația să declare, într-un interval rezonabil de timp, beneficiarul sumelor pe care le încasează.

Acești beneficiari pot fi, conform legii, doar de două feluri: Comitetul Director (în cazul FRF, Comitetul Executiv) sau membrii afiliați.

Federația Română de Fotbal condusă din martie 2014 de Răzvan Burleanu nu are însă nici Comitet Director validat de instanță, nici membri afiliați!

Comitetul Director (Comitetul Executiv în cazul FRF) a fost respins de instanțele de judecată din România și n-a fost înscris în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. Prin urmare, deși a fost votat în Adunarea Generală, acest Comitet Director nu există în fața statului român deoarece n-a fost validat de judecători.

Cel de-al doilea beneficiar posibil al sumelor încasate, membrii afiliați, de asemenea nu există în actele de la tribunal. Presa a scris de câțiva ani despre această situație: doar doi dintre membrii asociați trecuți în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor mai există în acest acest moment, restul dispărând de-a lungul anilor, din diverse motive (faliment, s-au desființat etc). Cele câteva sute de membri ai Adunării Generale nu au decât calitatea de membri afiliați. Dacă nu sunt în Registru, nu pot să facă parte din Adunarea Generală.

A doua mare ilegalitate comisă de FRF este legată de depunerea bilanțului federației. Conform legii, acesta trebuie depus numai DUPĂ aprobarea în Adunarea Generală (care oricum e ilegală). Numai că Răzvan Burleanu, șeful FRF, sigur pe sine și pe protecția de care a beneficiat până acum, a depus bilanțul financiar pe anul 2019 astă-vară, în luna iulie, iar Adunarea Generală care l-a validat a fost convocată abia luna trecută, pe 2 octombrie!

Cum a ajuns Burleanu președintele FRF la 29 de ani, deși n-avea nicio legătură cu fotbalul

Venit surprinzător în fruntea FRF în martie 2014, tânărul Răzvan Burleanu (pe atunci în vârstă de 29 de ani) a profitat la acel moment de o situație neobișnuită. Cu numai o zi înaintea alegerilor, fostul internațional Gică Popescu, candidat și el și mare favorit la alegerea în funcție, a fost condamnat la 3 ani cu executare în Dosarul Transferurilor. Decizia judecătorilor a fost neașteptată din mai multe motive: pentru că Gică Popescu era la prima faptă de acest fel, pentru că, în general, sentințele până la 3 ani se dau cu suspendare, pentru că prima instanță decisese să-l condamne cu suspendare, dar și pentru că până și procurorii ceruseră pedeapsă doar cu suspendare. Instanța a dat, astfel, mai mult chiar decât solicitaseră acuzatorii.

A doua zi, în vidul și zăpăceala create, Răzvan Burleanu a fost ales președinte după două tururi de scrutin, învingându-l în finală pe fostul arbitru Vasile Avram.

În scurt timp, au început să iasă la iveală tot felul de detalii. Tatăl lui Gică Popescu a mărturisit (povestea fiind confirmată apoi din numeroase surse) că a primit înaintea sentinței mai multe avertismente, recomandându-i-se să-l sfătuiască pe fiul său să se retragă. Fostul președinte al FRF, Mircea Sandu, care-l susținea pe Gică Popescu, a primit și el aceleași semnale. Și-a dat seama de pericol și, cu o zi înaintea pronunțării sentinței, l-a rugat pe fostul căpitan al tricolorilor să accepte un “back-up”, urmând ca în cursă să fie înscris și regretatul Daniel Prodan, colegul său din Generația de Aur și director la FRF, în acel moment. “Baciul”, orgolios, a refuzat.

Apoi au apărut și informațiile despre legăturile strânse dintre Răzvan Burleanu, Vasile Dâncu, George Maior (la acea dată șeful SRI) și Liviu Dragnea. Politicienii au mers împreună în deplasările naționalei, în avionul FRF, și s-au afișat alături de Burleanu la tribuna oficială.

Fugarul Rizea despre discuția cu Maior și Dâncu: „Mi-au zis că facem orice cu Burleanu. Când vorbești de Maior și Dâncu, toate drumurile duc și la partea financiară“

O altă piesă din puzzle a venit de la fugarul Cristian Rizea, deputat PSD condamnat pentru corupție care s-a ascuns la Chișinău, de unde a început să-și toarne vechii acoliți. În urmă cu două luni, Rizea povestea într-o emisiune, la Realitatea TV, că era în biroul lui Maior atunci când acesta și Vasile Dâncu au decis să-l pună pe Burleanu la FRF, recomandându-l drept un băiat “cu care putem face orice”. Scopul era, a afirmat Cristian Rizea, acapararea finanțelor FRF.

Iată dezvăluirile lui Rizea: “Eram în 2014, când începusem să îl frecventez mai des pe domnul Maior în sediul din Jandarmeriei, lângă Clubul Stejarii. Atunci am auzit prima oară de Răzvan Burleanu și că a fost unul din mulții consilieri ai lui Traian Băsescu.

George Maior, printre altele, pentru că atunci am pus la cale nominalizarea mea pentru a lua Sectorul 5 și pentru a candida la Primărie în iunie… el știa foarte bine dorința mea de a schimba ceva și de a susține sportul.

Aveam un program, dacă voi ajunge primar, să sprijin sportul. Voiam să-i antrenăm pe copiii din Sectorul 5 să iasă la sport. Maior și Dâncu mi-au propus să am o relație bună cu Burleanu pentru că este un apropiat al lor și vom face un parteneriat cu Federația Română de Fotbal.

Ei mi-au oferit suportul lui Burleanu. Mi-au zis că facem orice cu Burleanu. Când vorbești de Maior și Dâncu, toate drumurile duc și la partea financiară. Ei atunci au stabilit că Burleanu trebuie să vină la FRF.

La o altă discuție a intrat și Coldea peste ei în birou. (…) Coldea a intervenit și a întrebat dacă nu ar fi mai bine Chivorchian. Atunci Maior s-a răstit și i-a spus: «nu te băga aici!». Cu alte cuvinte, civilul să nu se implice!

(…) În 2015, când a fost un meci important al României cu Irlanda, la Belfast… era în iunie, dacă nu mă înșel. La acel meci există o poză celebră cu Maior și Dragnea. Maior și Dâncu au călătorit cu avionul echipei naționale și au fost invitați speciali ai președintelui Răzvan Burleanu”.

În acest moment, FRF consumă circa 17 milioane de euro pe an fără să se poată spune pe ce. Din 2014, situația fotbalului românes s-a degradat în mod constant

În acest moment, federația este un adevărat corn al abundenței. FIFA și UEFA alimentează anual conturile cu ajutoare care ajung și la 5-6 milioane de euro. Alte multe milioane vin, tot de la UEFA, pentru drepturile TV de la meciurile naționalei. Mai sunt și sponsorii și încasările pe bilete (care au dispărut în pandemie), sumele ridicându-se, de asemenea, la milioane de euro anual.

În martie 2014, când Burleanu a intrat pe ușa FRF ca președinte, în conturile instituției se mai găseau și circa 6,5 milioane de euro rămași din suma de 22 de milioane de euro câștigată de federație în procesul cu Loteria Română. În 2016, prin calificarea naționalei la Euro 2016, FRF a primit încă 8 milioane de euro de la UEFA.

În total, este vorba de încasări anuale care trec de 17 milioane de euro, la care se adaugă câștigurile excepționale (cum au fost banii pentru calificarea la Euro 2016 sau vor fi, la anul, sumele cuvenit pentru organizarea a câteva meciuri de la Euro 2021) și rezervele găsite deja în conturi în 2014.

Toți acești bani au dispărut fără să se simtă în vreun fel și fără ca fotbalul din România să fi înregistrat, în ultimii 6 ani, vreun progres. Ba, dimpotrivă, situația s-a degradat într-un mod extrem.

Singura certitudine este creșterea salariilor la federație. De la venirea lui Răzvan Burleanu și a echipei sale, fondul de salarii a crescut la circa 4 milioane de euro pe an.

Previous Article

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *